vineri, 8 decembrie 2017

Decembrie

Gura Portiței
   Dragilor, nu știu ce am făcut să merităm o vreme așa frumoasă!    Deși suntem în decembrie, orașele sunt sclipitoare, prin magazine se aud colinde, afară sunt spre zece grade, e soare și frumos. Iar eu mă gândesc că nu v-am povestit aproape nimic din aventurile verii  mele, de care, provocată de vremea de afară mi se făcu dor. N-am avut prea mult timp anul acesta, nici fotografiile nu le-am descărcat, așa că astăzi, după ce mi-am făcut cafeaua m-am apucat să fac acest lucru. Și iată cum am ajuns la fotografiile făcute cu ocazia primei ieșiri la mare din acest an, când am dat o fugă la Jurilovca. Cu planuri mari, cu cardurile (foto) pregătite, dar cu foarte puțin timp.

   Jurilovca este o comună din județul Tulcea și este formată din satele Jurilovca, Sălcioara și Vișina. Satul de reședință, Jurilovca este așezat în partea central-estică a județului, în Podișul Babadagului, pe malul nordic al lacului Golovița.
   Jurilovca (satul) întemeiat de lipoveni în pragul veacului XIX.  la începuturile sale un mic cătun,  s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului XIX un centru important al pescuitului în zona Deltei Dunării, în prezent fiind cea mai mare comunitate de pescari din Deltă dar și un punct de atracție turistică. La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Argamum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Cu numele Orgame, este prima așezare antică din România menționată de un izvor scris al antichității. Puteți găsi informații aici 
   Dacă vă gândiți să vizitați zona, vă sfătuiesc să vă faceți rezervare din timp. Noi ne-am trezit târziu și am reușit să găsim cazare doar pentru o noapte, asta cu trei săptămâni înainte. Mai mult dacă sunteși persoane active, dacă sunteți pasionați de biciclete, caiace, vi-l reomand pe Ștefan, pe care îl găsiți aici. Noi nu am avut timpul necesar pentru toate minunile pe care le face el, însă am locuit în una din casele sale, tradițională lipovenească, are o vechime de peste o sută de ani, a fost reconstruită din materiale ecologice, poate găzdui, în condiții optime, 6 persoane iar camerele arată cam așa:


          Amănunte minunate




           Eu am vrut să dorm aici 


El este Ștefan. Pentru mine este un erou. Deși ne-am văzut foarte puțin, atât cât a fost, mi-am dat seama că are un suflet minunat. Vizitați-l!



miercuri, 25 octombrie 2017

Ce am mai scris, ce am mai citit


În România domeniul criminalisticii este necunoscut publicului larg, fiind rezervat în mare parte persoanelor care au avut contact cu el datorită unor rude sau cunoștințe apropiate, ori au fost influențate de diverse programe de televiziune care le-au îndemnat să se documenteze. În acest fel realizări importante din acest domeniu rămân necunoscute. O astfel de realizare, de care am aflat puține lucruri din presă, a fost aceea că în anul 2003, un criminalist român a intrat în istoria criminalisticii pentru metoda prelevării amprentelor de pe plante. Metoda a fost preluată de FBI, iar Discovery a realizat un documentar pe acest subiect.
Vă ofer un extras din lucrarea cu titlul Valoarea probantă a urmelor papilare în identificarea criminalistică a persoanelor, cu mențiunea că aceasta reprezintă o lucrare de licență, autoarea neputând avea pretenția unei inovații în domeniu, baza ideilor inovatoare fiind constituită de situațiile concrete pe care experții le  întâlnesc la fața locului și pentru care nu există la momentul respectiv soluții. 
Știinţă şi artă deopotrivă, criminalistica elaborează şi foloseşte mijloace şi metode ştiinţifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea şi interpretarea probelor materiale, efectuarea expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice, în scopul identificării infractorilor şi probării vinovăţiei acestora. 
Metodele proprii de cercetare sunt completate cu metode împrumutate din fizică, chimie, medicină, matematică, făcând din criminalistică o știință exactă, multidisciplinară. De asemenea, criminalistica se află în strânsă legătura cu dreptul, în mod special cel penal și procesual penal, primul stabilind faptele considerate infracțiuni, criminalistica furnizând probe pentru identificarea făptuitorului şi probarea vinovăţiei acestuia, cel de-al doilea stabilind regulile după care se ghidează criminalistica, reguli referitoare la cercetarea locului faptei, ascultarea martorilor şi învinuiţilor, percheziţia şi confruntarea, constatările tehnico-ştiinţifice şi expertizele.
Începuturile Criminalisticii au fost legate de Medicina legală. Există o sinergie a celor două ştiinţe în domenii cum sunt cercetarea plăgilor împuşcate, a leziunilor produse prin agent vulnerant (traumatologie mecanică), identificarea persoanelor şi cadavrelor.
O altă legătură importantă a criminalisticii este cea cu psihologia judiciară și psihiatria, cele două științe oferind criminalisticii caracteristicile psiho-sociale ale participanților în procesul penal. Folosirea observaţiei, descrierii, experimentului, comparaţiei, elaborarea şi verificarea versiunilor pe baza unor metode şi principii logice (analiză - sinteză, inducţie - deducţie, analogie, silogism demonstrează legătura criminalisticii cu cu logica. “Criminalistica se întemeiază pe faptul că un infractor, cel mai adesea fără ştirea sa, lasă întotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelevă pe corpul său, pe hainele sale şi pe obiectele purtate alte urme, indicii de obicei imperceptibile dar caracteristice pentru prezenţa sau acţiunea sa” enunța Ceccaldi principiul ce a fost unanim acceptat. Acest principiu, a cărei realitate este de necontestat, demonstrază importanța covârșitoare a urmelor în criminalistică.      
Ca urmare a parcurgerii bibliografiei pe care o puteți consulta la finalul lucrării, am putut constata faptul că în materia probelor oferite de criminalistică acestea pot fi disculpante, în sensul în care suspectul este exclus din cercul de bănuiți (amprentele digitale) ori coroborative (ca și în cazul urmelor de mâini, o urmă de picior arată prezența la locul faptei a suspectului dar nu și comiterea infracțiunii.  
În particular, această lucrare s-a concentrat pe valoarea pe care urmele de mâini o au în identificarea persoanelor, dovedit fiind în practica judiciară și subliniat în literatura de specialitate, faptul că evitarea în totalitate a atingerii obiectelor cu mâna este aproape imposibilă, iar urmele de mâini găsite la locul faptei sunt cele mai frecvente. 

duminică, 15 octombrie 2017

Ofertă de toamnă

https://dragosschirm.wixsite.com/acidpainter/shop
Prietena mea, Daniela Nedelcu, s-a hotărât să realizeze o galerie de artă on-line. Vă invit să aruncați o privire aici, iar dacă sunteți interesați,  pentru detalii vă rog să o contactați. 
Mulțumesc!